Caracterizarea personajului Lefter Popescu din “Doua loturi” de I.L. Caragiale

by adara on January 30, 2013

I.L. Caragiale este unul din marii clasici ai literaturii romane. Personajele din comediile, momentele, schitele si nuvelele sale reprezinta tipuri umane de o larga diversitate, surprinse in situatii credibile si, de cele mai multe ori, comice.

Nuvela “Doua loturi” a aparut in 1898 in “Revista Sateanului”.

Actiunea nuvelei se desfasoara in Bucuresti, in sec. al XX-lea, toamna. Subiectul este inspirat din viata micilor functionari. Personajul principal este Lefter Popescu, un slujbas cu o existenta mediocra, al carui nume hilar sugereaza atat faptul ca este pauper (prenumele Lefter) cat si faptul ca nu iese cu absolut nimic in evidenta, purtand cel mai banal nume de familie (Popescu).

In jurul personajului principal graviteaza personaje secundare (Madam Popescu) si episodice (chivutele).

Trasaturile de caracter ale personajului principal sint prezentate atat in mod direct de catre autor, de alte personaje sau chiar de Popescu insusi, cat si indirect prin intermediul atitudinilor, gandurilor, tulburarilor sufletesti, comportamentului halucinant ale personajului si chiar din limbajul sau atat de colorat in momente de tensiune maxima.

Nuvela debuteaza cu intriga, mai precis cu cautarile furibunde ale lui Popescu. Evolutia starii psihice a presonajului principal de la cautari disperate, la violenta, beatitudine si apoi violenta urmata de o prabusire totala, este graitoare pentru tipul uman mediocru, care expus unui castig nemeritat adopta un comportament aberant.

Actiunea nuvelei se construieste pe diversele conflicte intre Lefter Popescu si celelalte personaje. Astfel, intrat fara voie intr-un joc bizar si nemilos al destinului, Popescu intra in conflict cu sotia sa, cu tigancile, cu seful sau, cu bancherul, cu asociatii, cu capitanul Pandele si comisarul Turtureanu fata de care devine inflexibil si violent, fiind controlat de lacomia careia ii cade prada peste noapte.

Starile prin care trece Lefter sunt induse exclusiv de pierderea celor doua bilete pe care pana la finalul nuvelei el le crede castigatoare.

Lefter Popescu devine suspicios si obsedat de castigul la loterie, desi initial el este sceptic. Cautarea biletelor il duce la violenta si certuri cu sotia, prietenii si dusmanii deopotriva. Rarele sale momente de generozitate au un scop ascuns. El le ofera capitanului Pandele si comisarului Turtureanu o parte din presupusul castig pentru a-l ajuta sa gaseasca biletele pierdute. Exploziile sale de furie (sparge farfuriile, bate chivutele, tipa la sotie) sunt doar reactiile normale ale unui om simplu caruia i se prezinta perspectiva unui castig mare, necuvenit, care imediat este dorit cu inversunare.

Gasirea biletelor este momentul sau de glorie, el considera ca isi poate da demisia si ii poate vorbi sefului obraznic. Descoperirea faptului ca biletele erau inversate aduce dupa sine reactiile vecine cu nebunia ale personajului (autoflagerale, jigniri, plansete si scandal).

Desi nuvela are o pronuntata tema comica, atitudinea autorului fata de Lefter Popescu este de compasiune, lasand cititorului in final un gust amar deoarece personajul este doar o victima a hazardului.

Tensiunea este mentinuta de autor prin diverse metode: construcii interogative, interjectii, vocative, verbe la imperativ. Partile narative si putinele elemente descriptive par sa constituie indicatii de regie referitoare la interactiunea si aspectul personajelor, decorul actiunii si dialogul dintre personaje.

I.L.Caragiale creeaza prin personajul Lefter Popescu un tip reprezentativ pentru literatura romaneasca si chiar universala. Lefter Popescu este un personaj autentic, care cu ajutorul talentului scriitoricesc incomparabil al autorului, devine atemporal.

{ 3 comments… read them below or add one }

irina January 14, 2014 at 7:38 pm

frumoss

Reply

irina January 14, 2014 at 7:38 pm

frumos

Reply

Alex April 19, 2013 at 6:25 pm

Frumos!Bravo!M-am inspirat de aici!
Multumesc mult!

Reply

Leave a Comment

Previous post: